Skip to content

Recomandare: “China-Rusia, un parteneriat strategic”

Dragi prieteni,

Va recomand cu caldura un articol foarte interesat si consistent postat de colega noastra, doamna Avocat Cristiana Uzuna. O realitate a continentului Euro-Asiatic, o paradigma complexa si un paradox peren.

“Ieri seara, am urmarit foarte atenta interviul Premierului la Realitatea tvam tras cateva concluzii interesante, apoi m-am refugiat in subiecte ce tin de politica externa. Asa ca, azi, va prezint o succinta, dar de subtanta analiza a complexelor relatii bilaterale dintre doua mari puteri ale Planetei: China si Rusiace au cunoscut evolutii contradictorii in ultima jumatate de secol.

Dupa relatii foarte calde pe vremea lui Stalin, urmeaza vremuri de confruntare directa: anii `60 si `70 fiind marcati de numeroase conflicte armate la granitele celor doua tari, urmand ca anii `80 sa fie marcati de reluarea dialogului prin venirea la putere in URSS a lui Gorbaciov. Sfarsitul Uniunii Sovietice aduce cu sine normalizarea relatilor prin incetarea conflictului ideologic. In prezent, data fiind starea actuala a Rusiei , un obiectiv politic major il constituie construirea unor relatii de parteneriat, de avantaj reciproc cu China. Pe termen scurt,indispensabila este solutionarea cat mai grabnica a diferendelor frontaliere prin intermediul unor tratate bilaterale – care sunt deja in curs de derulare  - si prin urmare, cimentarea fara echivoc si cat mai grabnica a statu-quo-ului rezultat in urma acestor tratate. Pentru Rusia, acesta reprezinta unul dintre interesele vitale, intrucat – privind de-a lungul frontierei ruso-chineze – vom observa de partea Rusiei (Siberia si Extremul Orient) imense, bogate si slab populate intrunind 13 mil. de km patrati, nici 35 de mil. locuitori  si aproximativ 60% din rezervele de materii prime ale planetei. De cealalta parte, 9,6 mil. km patrati, 1250 mil. de chinezi si o nevoie acuta de materii prime si resurse energetice. Prin urmare, rezolvarea disputelor frontaliere si construirea unui parteneriat de lunga durata cu China reprezinta un imperativ absolut!

Un alt interes politic major il constituie gasirea mijloacelor adecvate impreuna cu autoritatile chineze in vederea opririi migratiei masive, ce a dus ca in unele regiuni de granita (cum ar fi Habarovsk si altele), raportul in 1998 sa fie de doi chinezi la un rus.

Dupa incetarea animozitatilor ideologice intre cele doua tari, precum si a Razboiului Rece, calea spre relatii comerciale intense s-a deschis. China reprezinta pentru industria militara rusa un debuseu foarte interesant menit sa salveze aceasta industrie de la faliment si sa sustina – din eventualele vanzari – remodernizarea fortelor armate ruse. Acest tip de relatie comerciala prezinta insa pe langa marele avantaj de a face China dependenta de industria militara rusa prin serviciul post-vanzari, precum si prin aprovizionarea regulata cu piese de schimb si munitie, fapt care dilueaza riscul unor confruntari,si inconvenientul major de a inarma direct un adversar de talie impresionanta. Pe de alta parte , Rusia are si ea nevoie de bunurile de consum pe care China le produce la preturi mici, premisele pentru un schimb comercial important fiind astfel puse.

Din punct de vedere militar interesul Rusiei in relatia bilaterala cu China este acela de a impiedica  apropierea situatiei  in care China sa reprezinte un pericol militar real la adresa Rusiei. In acest sens, data fiind curba de evolutie a celor doua tari (ambele avand aspiratii de mari puteri; insa in timp ce Rusia se afla pe o panta descendenta cu o populatie debusolata, China se afla in mod clar pe o pozitie ascendenta in special din punct de vedere economic) pentru Rusia se impun doua masuri: Rusia sa-si mentina superioritatea tehnologica in domeniul atomic si, in acelasi timp sa evite ca China sa faca progrese in acest sens. Cu alte cuvinte, vanzarea de tehnologie militara rusa  trebuie sa fie limitata in mod ferm de acest imperativ. Un al doilea interes, il constituie colaborarea militara eficienta in Asia Centrala in cadrul Organizatiei de Cooperare Shanghai in vederea realizarii obiectivelor propuse de acesta organizatie. “Cu un recul al dependentei sale de exporturile rusesti de armament si un numar crescut de furnizori alternativi de energie, China a preluat initiativa in aceste relatii” cu Rusia, afirma Institutul International de Cercetari pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). In materie de armament, China s-a eliberat semnificativ de influenta Moscovei. Daca peste 90% din armele conventionale importate de Beijing in anii care au urmat caderii URSS, in 1991, proveneau din Rusia, importurile chinezesti au cazut in 2007 la jumatate din volumul anului precedent si au continuat sa scada in 2009 si 2010, potrivit SIPRI. De asemenea, cota Chinei, care detinea o pondere de pana la 40% din exporturile de armamente conventionale rusesti, a cazut la 10% in 2010. Astazi, China “este interesata inainte de toate de achizitionarea de tehnologie pentru a-si dezvolta propria sa industrie de armament”, apreciaza SIPRI, care noteaza ca industria chineza de armament este din ce in ca mai “capabila sa raspunda cererilor interne si de export”. Or, Rusia refuza sa vanda Chinei tehnologia si armele sale cele mai avansate “de teama de a nu fi copiate”, iar Beijingul a devenit “un concurent pe piata internationala a armelor”, subliniaza unul dintre autorii raportului, Paul Holtom, care conduce departamentul Transferuri de arme la SIPRI. Iar acest raport de concurenta va continua sa creasca, apreciaza acesta.

In ceea ce priveste energia, China a devenit in 2010 primul consumator mondial, dar si-a “diversificat strategic” furnizorii, in conditiile in care are o frontiera comuna de 4.000 de kilometri cu Rusia, primul producator mondial de petrol si al doilea de gaze naturale. “In comparatie cu acum cinci ani, partea petrolului rusesc in importurile petroliere totale ale Chinei a scazut”, subliniaza SIPRI. Arabia Saudita a devenit astazi primul furnizor de petrol al Chinei, devansand Angola, Iranul si Omanul. In ceea ce priveste gazele naturale, Beijingul a gasit noi furnizori in Asia Centrala, “slabind serios” pozitia Rusiei, potrivit studiului.

In fine, Statele Unite complica si mai mult relatiile ruso-chineze. China si Rusia impartasesc vederi comune asupra unui numar important de subiecte internationale, fiind adesea in opozitie cu Statele Unite. Dar fiecare dintre aceste tari intretine relatii bilaterale “primordiale” cu SUA , spune SIPRI. Atat la Moscova, cat si la Beijing, fiecare il considera pe celalalt “amenintarea strategica ultima pe termen lung”, precizeaza Institutul.

“Inainte de orice, cele doua tari abordeaza relatiile bilaterale de maniera pragmatica. Atunci cand interesele lor converg, Beijingul si Moscova colaboreaza. Dar atunci cand interesele sunt divergente, parteneriatul strategic nu mai semnifica mare lucru”, spune un alt autor al raportului, Linda Jakobson, care lucreaza la Institutul Lowy pentru politica internationala, din Sydney (Australia). Potrivit acesteia, “nu exista o veritabila incredere politica” intre China si Rusia.

Creat in 1966, SIPRI este un institut international independent, finantat in proportie de 50% de statul suedez. Este specializat in conflicte, armament, controlul armelor si dezarmare.”

No comments yet

Leave a Reply

You may use basic HTML in your comments. Your email address will not be published.

Subscribe to this comment feed via RSS

Go To Top